Get Adobe Flash player

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL

JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN PENTRU PERIOADA 2013-2018

 

CAPITOLUL I

Misiunea sistemului judeţean de asistenţă socială şi scopul strategiei

 

Sistemul judeţean de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care autorităţile administraţiei publice locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.

Sistemul de asistenţă socială este non-contributiv fiind susţinut din bugetul de stat şi bugetele locale.

Analizând prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale, se conturează faptul că, asistenţa socială vizează serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordate în scopul dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul judeţului Caraş-Severin pentru perioada 2013-2018 îşi propune implementarea unui sistem prin care autoritatea locală să răspundă nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţii, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale; să valorizeze şi să asigure o viaţă decentă tuturor persoanelor care vor beneficia de drepturi şi oportunităţi reale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii personale.

Misiunea sa este aceea ca, prin serviciile sociale şi beneficiile sociale acordate, să asigure dezvoltarea capacităţilor indivizilor şi/sau a comunităţilor pentru soluţionarea propriilor nevoi sociale, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Scopul Strategiei judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul judeţului Caraş-Severin pentru perioada 2013-2018 este crearea unui sistem de asistenţă socială sustenabil, echilibrat, bazat pe principiile justiţiei sociale, care promovează incluziunea socială prin măsuri active.

Pentru perioada 2013-2018, măsurile de modernizare a sistemului de asistenţă socială vor contribui la atingerea următoarelor ţinte:

  • ocrotirea copilului şi a familiei;
  • ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor vârstnice şi a persoanelor expuse riscului de excludere socială;
  • reducerea sărăciei;
  • promovarea muncii ca cea mai bună formă de protecţie pentru cei care pot munci, în paralel cu protecţia veniturilor persoanelor şi familiilor cu venituri mici;
  • îmbunătăţirea măsurilor de dezvoltare de oportunităţi egale pentru persoanele ocrotite social;
  • acordarea prestaţiilor şi serviciilor sociale numai celor îndreptăţiţi, prin limitarea nivelului erorilor sau a fraudelor

CAPITOLUL II

Obiectivele strategiei şi indicatorii de rezultate

 

Obiectivele strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul judeţului Caraş-Severin pentru perioada 2013-2018 urmăresc:

  • crearea unui sistem eficient de servicii sociale la nivel judeţean, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii vieţii persoanei;
  • dezvoltarea serviciilor de creştere, îngrijire şi educaţie a copiilor;
  • prevenirea abandonului copiilor şi promovarea integrării/reintegrării acestora în familie;
  • sprijinirea victimelor violenţei în familie;
  • asigurarea exercitării totale de către persoanele cu dizabilităţi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în vederea creşterii calităţii vieţii acestora şi promovării integrării lor sociale;
  • asigurarea exercitării totale de către persoanele vârstnice a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
  • dezvoltarea şi promovarea programelor pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rome.

 

CAPITOLUL III

Principiile implementării strategiei

 

1. Principiul universalităţii: promovarea unor politici adecvate nevoilor sociale ale persoanelor, mai accesibile, mai uşor de implementat, mai eficiente, prin asigurarea unui grad înalt de acoperire a situaţiilor de risc şi vulnerabilitate.

2. Principiul echităţii: eliminarea dezavantajelor specifice unor categorii ale populaţiei, prin transformarea grupurilor defavorizate într-o prioritate în vederea garantării egalităţii de şanse.

3. Principiul solidarităţii sociale: întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale.

4. Principiul centrării pe nevoia individuală, a familiei şi a comunităţii: întărirea şi dezvoltarea mediilor naturale de viaţă ale persoanelor (familia şi comunitatea). Din această perspectivă, finalitatea serviciilor sociale este activizarea persoanei prin dezvoltarea capacităţilor individuale de funcţionare şi o mai bună integrare socială a individului, cât şi prin realizarea unui mediu social suportiv.

5. Principiul abordării globale: pornind de la premiza că problemele unei persoane, familii sau comunităţi sunt interdependente şi nu se pot trata separat, intervenţia asistentului social va porni de la diagnoza bazată pe o înţelegere globală a tuturor problemelor existente şi, acolo unde este cazul, intervenţia lui va fi completată de servicii de asistenţă socială de tip specializat.

6. Principiul complementarităţii dintre sistemul public şi cel neguvernamental: astfel, atât sistemul public de servicii sociale, cât şi cel nonguvernamental, se pot înscrie într-o politică socială unitară, coerentă, de sprijin eficient al celor aflaţi în nevoie.

7. Principiul lucrului în echipă: bazat pe acţiunea comună a mai multor specialişti din domenii diferite care pot da răspuns problemelor complexe ale beneficiarilor, resursele importante ale activităţii eficiente în echipă sunt suportul reciproc profesional şi uman, consultarea, luarea împreună a deciziilor cu privire la abordarea fiecărui caz.

8. Principiul proximităţii: organizarea serviciilor cât mai aproape de beneficiar şi asigurarea unui acces mai facil la măsurile de suport necesare; încurajarea dezvoltării unui sistem flexibil, uşor adaptabil nevoilor persoanei şi eficient în condiţiile unor costuri reduse.

9. Principiul diversificării activităţilor pe măsura creşterii resurselor: sistemul de servicii sociale reprezintă un cadru instituţional structurat în care activităţile se diversifică pe măsura apariţiei de noi probleme sau de noi resurse; diversificarea problematicii necesită crearea unui management eficient şi eficace de sistem, fără a conduce la înfiinţarea de noi instituţii, axate doar pe o anumită nevoie sau categorie de beneficiari.

Principiile enunţate au în vedere:

1. Servicii sociale adaptate nevoilor beneficiarilor. Serviciile sociale să fie acordate beneficiarilor astfel încât aceştia să depăşească situaţia de dificultate cu care se confruntă.

2. Participare şi dezvoltare. Comunitatea şi persoanele vulnerabile trebuie să se implice pentru depăşirea situaţiei, iar statul trebuie să ofere cadrul legal de implicare şi dezvoltare a acestora.

3. Calitate. Serviciile sociale trebuie acordate conform standardelor în vigoare astfel încât acestea să asigure accesibilitate cât mai ridicată şi adecvare în funcţie de nevoile şi resursele disponibile.

4. Servicii integrate. Complexitatea nevoilor beneficiarilor necesită acordarea unui set de servicii multifuncţionale.

5. Parteneriat. Activează o largă participare a mai multor instituţii, organizaţii, autorităţi, familie, prieteni, colegi, vecini, alţi reprezentanţi ai societăţii civile, a tuturor actorilor comunitari în vederea realizării obiectivelor propuse.

6. Egalitate de şanse şi nediscriminare. Asigurarea de şanse egale în accesul la servicii sociale, furnizarea serviciilor sociale fără discriminare.

7. Transparenţă şi responsabilitate. Beneficiarii politicilor, inclusiv utilizatorii serviciilor, trebuie să primească garanţii de claritate şi transparenţă a procesului decizional şi să aibă proceduri clare în momentul în care doresc să respingă sau să conteste anumite decizii.

8. Monitorizare şi evaluare. Monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale trebuie realizată la toate nivelele astfel încât să poată fi stabilit gradul de satisfacţie al beneficiarilor faţă de calitatea serviciilor sociale şi a modului cum sunt implementate reglementările legale în domeniu.

CAPITOLUL IV

Grupurile ţintă

 

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul judeţului Caraş-Severin pentru perioada 2013-2018 are următoarele grupuri ţintă:

1. copii (copiii în situaţii de risc, copiii separaţi de părinţi, copiii părăsiţi în unităţile sanitare, copiii abuzaţi, neglijaţi sau expuşi exploatării, copiii străzii, copiii delincvenţi, copiii cu dizabilităţi, copiii cu tulburări de comportament, copiii care aparţin minorităţilor etnice);

2. persoane cu dizabilităţi;

3. persoane vârstnice;

4. victimele violenţei în familie;

5. persoane şi familii fără venituri;

6. populaţia de etnie romă.

 

CAPITOLUL V

Contextul elaborării strategiei

5.1. Situaţia actuală

5.1.1. Sistemul de protecţie socială

 

La nivel judeţean, principalul furnizor de servicii sociale specializate este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Direcţia Generală asigură, la nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială, precum şi realizarea măsurilor de specialitate în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, la care se alătură 3 cămine pentru persoane vârstnice şi un centru pentru persoane fără adăpost, instituţii cu personalitate juridică subordonate direct Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

În vederea realizării atribuţiilor care i-au fost conferite, potrivit legii, Direcţia Generală îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

   a). de strategie, prin care asigură, la nivel judeţean, elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune anti-sărăcie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judeţean Caraş-Severin;

   b). de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor copilului la nivelul judeţului;

   c).  de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;

d). de reprezentare a Consiliului Judeţean Caraş-Severin pe plan intern şi extern în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei familiei şi a drepturilor copilului

   e). de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;

   f). de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile anti-sărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;

În scopul realizării corespunzătoare a funcţiilor cu care a fost investită, potrivit legislaţiei în vigoare, Direcţia Generală îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

   a). în domeniul protecţiei persoanei adulte:

  • completează evaluarea situaţiei socio-economice a persoanei adulte aflate în nevoie, a nevoilor şi resurselor acesteia, asigurând totodată furnizarea de informaţii şi servicii adecvate în vederea refacerii şi dezvoltării capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul individualizat privind măsurile de asistenţă socială;
  • acordă persoanei adulte asistenţă şi sprijin pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei;
  • depune diligenţe pentru clarificarea situaţiei juridice a persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a naşterii acesteia;
  • verifică şi reevaluează trimestrial şi ori de către ori este cazul modul de îngrijire a persoanei adulte aflate în nevoie pentru care s-a instituit o măsură de asistenţă socială într-o instituţie, în vederea menţinerii, modificării sau revocării măsurii stabilite;
  • asigură măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte aflate în nevoie;
  • depune diligenţele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului individualizat privind măsurile de asistenţă socială.

b). în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului:        

  • întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
  • monitorizează  trimestrial  activităţile  de  aplicare a hotărârilor de instituire a măsurilor de protecţie specială a copilului;
  • identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;
  • monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii, pe toată durata acestei măsuri;
  • identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti, în condiţiile legii; încheie contracte individuale de muncă şi asigură formarea asistenţilor maternali profesionişti; evaluează şi monitorizează activitatea acestora;
  • acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie în vederea reintegrării acestuia în mediul său familial;
  • asigură măsurile necesare pentru realizarea activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi pentru acordarea serviciilor destinate victimelor violenţei în familie şi agresorilor familiali;
  • reevaluează, cel puţin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este cazul, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune, după caz, menţinerea, modificarea sau încetarea acestora;
  • îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copiii aflaţi în evidenţa sa;
  • identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii; evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii;
  • monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit.
  • monitorizează cazurile de violenţă în familie din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează;
  • identifică situaţiile de risc pentru părţile implicate în cazurile de violenţă în familie şi îndrumă părţile către servicii de specialitate/mediere;

c). alte atribuţii:

  • coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
  • coordonează metodologic activitatea de prevenire a separării copilului de părinţii săi, precum şi cea de admitere a adultului în instituţii sau servicii, desfăşurate la nivelul serviciilor publice de asistenţă socială;
  • acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor comunitare consultative ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială şi protecţia copilului;
  • colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie sau cu operatori economici prin încheierea de convenţii de colaborare cu aceştia;
  • dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale şi a serviciilor destinate protecţiei familiei şi a copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în funcţie de nevoile comunităţii locale;
  • colaborează pe bază de protocoale sau convenţii cu celelalte direcţii generale, precum şi cu alte instituţii publice din judeţ, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, conform legii;
  • asigură, la cerere, consultanţă de specialitate gratuită privind acordarea serviciilor, măsurilor şi prestaţiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, colaborând totodată cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
  • fundamentează şi propune Consiliului Judeţean înfiinţarea, finanţarea, respectiv cofinanţarea instituţiilor publice de asistenţă socială, precum şi a serviciilor pentru protecţia copilului, serviciilor destinate sprijinirii familiei, precum şi prevenirii şi combaterii violenţei în familie;               
  • prezintă anual sau la solicitarea Consiliului Judeţean Caraş-Severin rapoarte de evaluare a activităţilor desfăşurate;
  • asigură acordarea şi plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu handicap;
  • sprijină şi dezvoltă un sistem de informare şi de consultanţă accesibil persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, victimelor violenţei în familie şi oricăror persoane aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de actele normative în vigoare;
  • acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a persoanelor aflate în nevoie;
  • organizează activitatea de selectare şi angajare a personalului din cadrul său, de evaluare periodică şi de formare continuă a acestuia;
  • asigură serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei pentru protecţia copilului şi respectiv pe cele ale comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
  • realizează la nivel judeţean baza de date privind copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială, copiii şi familiile aflate în situaţie de risc, precum şi a cazurilor de violenţă în familie şi raportează trimestrial aceste date Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

5.1.2. Asistenţa socială a copilului şi familiei

 

a)  Dreptul copilului de a nu fi separat de părinţi, decât în situaţiile în care separarea este în interesul superior al acestuia. La sfârşitul anului 2011, un număr de 1349 de copii erau beneficiari ai serviciilor sociale din cadrul sistemului de asistenţă socială şi protecţia copilului, la nivelul judeţului Caraş-Severin, după cum urmează: 392 de copii beneficiau de protecţie specială în familia extinsă, 58 de copii beneficiau de îngrijire la alte familii/persoane, 264 de copii beneficiau de îngrijire în centre de plasament publice, 42 de copii beneficiau de îngrijire în centre private şi 593 de copii beneficiau de protecţie specială la asistenţi maternali profesionişti.

   Din analiza datelor şi a evidenţelor existente la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin rezultă faptul că, în perioada anilor 2006 - 2011, numărul copiilor protejaţi în centrele de plasament publice a scăzut de la 336 copii la 264 copii, iar numărul copiilor protejaţi la asistenţi maternali a crescut de la 530 la 593 de copii.

   În ceea ce priveşte serviciile de protecţie specială a copiilor separaţi de părinţii lor, precizăm că, în prezent, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, funcţionează 6 centre de plasament publice şi 3 centre de plasament private. Centrele de plasament publice sunt organizate după cum urmează: 4 complexe de servicii sociale care au si module rezidenţiale (dintre care unul dispune şi de 1 centru de primire în regim de urgenţă a copilului şi respectiv de 1 centru maternal) şi 2 centre de plasament. De asemenea, unităţile rezidenţiale private oferă servicii de specialitate prin intermediul unui centru de plasament de tip clasic şi respectiv a 2 centre de plasament de tip familial.

   Legea nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, permite şi ocrotirea tinerilor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu au posibilitatea revenirii în propria lor familie, fiind confruntaţi cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării lor sociale. Tinerilor în cauză li se oferă sprijin în vederea obţinerii unui loc de muncă şi/sau a unei locuinţe, iar în cazul în care aceştia le-au refuzat ori le-au pierdut din motive imputabile lor, în mod succesiv, măsura de protecţie specială încetează înaintea împlinirii acestui termen. Potrivit dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, protecţia specială se acordă la cerere şi tinerilor care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, pe toată durata continuării studiilor, dar fără ca aceştia să depăşească vârsta de 26 de ani. În consecinţă, adolescenţii şi tinerii din sistemul de protecţie specială, mai ales cei din serviciile rezidenţiale, constituie un grup vulnerabil care necesită în continuare o atenţie sporită, cu precădere în ceea ce priveşte dezvoltarea şi întărirea colaborării inter-instituţionale pentru integrarea lor socio-profesională.

   În cursul anului 2011, un număr de 18 copii au fost părăsiţi în unităţile sanitare, fapt pentru care ei au fost plasaţi, în regim de urgenţă, prin dispoziţii ale directorului executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, la asistenţi maternali profesionişti (17 copii) sau, după caz, la alte familii/persoane (1 copil).

   În prezent, datorită integrării politicilor de protecţie a copilului în cadrul politicilor familiale şi de asistenţă socială, situaţie reflectată în actuala legislaţie şi în structurile administrative, planul de servicii/planul individualizat de protecţie prevăd atât serviciile necesare copilului şi familiei sale, cât şi prestaţiile legale de care familia cu copii poate să beneficieze. Prestaţiile vizate, constau, în principal, din alocaţia pentru copiii nou născuţi, alocaţia de stat, alocaţia familială complementară, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, alocaţia de plasament a copilului din sistemul de protecţie specială, indemnizaţia de creştere a copilului sub 2 ani.

b)  Dreptul copilului la educaţie este garantat de Constituţia României. Accesul la învăţământul primar şi gimnazial este prevăzut de legea învăţământului şi este gratuit pentru toţi copiii din România. Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Cu toate că familiile sunt scutite de taxe şcolare pentru învăţământul obligatoriu, există însă şi o serie de cheltuieli obligatorii, legate de procesul de învăţământ, costuri pe care nu toate familiile le pot acoperi, şi anume: uniforme în cazurile în care unităţile de învăţământ au decis, în acest sens, rechizite, inclusiv condiţionarea achiziţionării altor manuale alternative decât cele puse la dispoziţie de unitatea de învăţământ şi preţul mult prea mare al unora dintre acestea, transport etc. Totodată, există deficienţe în a susţine participarea elevilor din mediul rural la învăţământul secundar şi superior prin diferite programe sociale. De asemenea, trebuie promovată şi o participare şcolară, la parametri normali, a copiilor din comunităţile de romi şi respectiv oferirea unei educaţii de calitate pentru aceştia.

c)  Dreptul copilului la sănătate este recunoscut de legislaţia în vigoare, toţi copiii în vârstă de până la 18 ani având calitatea de asigurat, fiind scutiţi de plata contribuţiei în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Această calitate le conferă dreptul de a beneficia de asistenţă medicală profilactică şi curativă în condiţiile prevederilor actelor normative care reglementează materia asigurărilor sociale de sănătate.

d)  Dreptul copilului la protecţie împotriva violenţei, abuzului, neglijării şi exploatării, inclusiv abuz şi exploatare sexuală, exploatare economică şi forme grave de muncă a copilului, folosirea ilicită şi traficul de stupefiante şi substanţe psihotrope, răpirea, vânzarea şi traficul de copii  (art.19, 32, 33, 34, 35 şi 36 din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturilor copilului). Preocupările statelor pentru combaterea acestui flagel au căpătat amploare în ultimii ani. În anul 2011, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin a fost sesizat un singur caz de exploatare prin muncă şi respectiv 5 cazuri de copii care au fost victime ale unor infracţiuni la viaţa sexuală. Tot în anul 2011, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a fost sesizată cu un număr de 2 cazuri de repatriere a unor copii aflaţi pe teritoriul altor state.

   Conform Legii nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, toate direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului trebuie să-şi înfiinţeze telefonul copilului pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare şi exploatare a copilului. În acest sens, precizăm că în judeţul Caraş-Severin, acest serviciu funcţionează încă din anul 2001. În prezent, Telefonul copilului (983) este organizat şi funcţionează, în regim de permanenţă (24 de ore din 24), la nivelul Serviciului de Urgenţă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin.

   În  ceea ce priveşte  activitatea  Serviciului de Urgenţă din  anul 2011, menţionăm  că la nivelul  acestui  compartiment de  specialitate  au fost  preluate un  număr de 366 de sesizări, care  au vizat un număr total de 526 de copii. Astfel, numai la Telefonul Copilului au fost înregistrate 152 de apeluri, din care 30 erau greşite, 12 au fost mute, iar restul de 110 apeluri au vizat 189 de copii. Tot în această perioadă, prin intermediul Asociaţiei Telefonul Copilului, au fost preluate 3 sesizări, care au vizat instrumentarea cazurilor a 10 copii. De asemenea, prin intermediul telefonului Direcţiei s-au înregistrat, în anul 2011, un număr de 40 de apeluri care vizau un număr de 75 de copii.

   În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că, pe perioada la care facem referire, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a preluat de la persoane fizice un număr de 55 de sesizări, referitoare la 97 de copii, iar de la persoane juridice un număr de 116 sesizări, care au vizat 155 copii.

e)  Dreptul copilului la identitate se constituie ca un element determinant al activităţii de protecţie şi promovare a drepturilor copilului. Mai exact, precizăm că actuala legislaţie în vigoare din această materie impune realizarea unei colaborări prompte şi eficiente între actorii sociali implicaţi, în acest sens (direcţii generale de asistenţă socială, instanţe judecătoreşti, direcţii de evidenţă a persoanelor, servicii publice de asistenţă socială, servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor, unităţi sanitare şi respectiv unităţi de poliţie).

 

5.1.3. Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi

 

   a) Dreptul la ocrotirea sănătăţii, prin acţiuni de prevenire, tratament şi recuperare

   Persoanele cu dizabilităţi beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării.

   În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, precum şi de servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat, în condiţiile prevăzute de contractu-cadru privind asigurările de sănătate.

   b) Dreptul la educaţie şi formare profesională

Persoanele cu dizabilităţi au acces liber şi egal la orice formă de educaţie, indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap şi nevoile educaţionale ale acestora.

Persoanelor cu dizabilităţi li se asigură educaţia permanentă şi formarea profesională de-a lungul întregii vieţi.

Educaţia persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului naţional de educaţie, coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

c) Dreptul la ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională

Adaptarea societăţii, respectiv a locului de muncă la persoana cu handicap, potrivit căreia, societatea, în ansamblul ei, trebuie să vină în întâmpinarea eforturilor de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, prin adoptarea şi implementarea măsurilor adecvate, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să-şi asume obligaţiile de cetăţean.

d) Dreptul la  locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia.

Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.

Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 calatorii dus-întors pe an calendaristic. De asemenea, în condiţiile legii, de drepturile anterior menţionate beneficiază inclusiv asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

e) Dreptul la petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism

Autorităţile competente ale administraţiei publice au obligaţia să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilităţi la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber.

În vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi la cultură, sport şi turism, autorităţile administraţiei publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:

- să sprijine participarea persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora la manifestări culturale, sportive şi turistice;

- să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestări şi activităţi culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;

- să asigure condiţii pentru practicarea sportului de către persoanele cu dizabilităţi;

- să sprijine activitatea organizaţiilor sportive ale persoanelor cu dizabilităţi;

- copiii cu dizabilităţi şi persoanele care îi însoţesc, precum şi persoanele adulte cu dizabilităţi beneficiază de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive.

 

f) Dreptul la asistenţă juridică

Persoanele cu dizabilităţi beneficiază de protecţie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de locul unde acestea se află. În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, este în imposibilitate totală sau parţială de a-şi administra bunurile personale, aceasta beneficiază de protecţie juridica sub forma curatelei sau tutelei şi de asistenţă juridică. Monitorizarea respectării obligaţiilor care revin tutorelui persoanei cu dizabilităţi este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu dizabilităţi. Judecarea cauzelor care au ca obiect obţinerea de către persoanele cu dizabilităţi a drepturilor prevăzute de lege se face cu celeritate.

g) Dreptul la  facilităţi fiscale

Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele facilitate fiscale:

a) scutire de impozit pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;

b) scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;

c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului;

d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

e) scutire de la plata taxei hoteliere.

Persoanele adulte cu handicap grav si accentuat, precum şi familia sau persoana care are în îngrijire cel puţin un copil cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suporta din bugetul de stat, pentru achiziţionarea unui singur mijloc de transport şi pentru adaptarea unei locuinţe conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului. De asemenea, persoanele cu handicap, deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum si persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale.

h) Copiii cu handicap fizic şi mintal au dreptul de a beneficia de condiţii de viaţă normale şi decente care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia şi să le faciliteze participarea activă la viaţa colectivităţii. În vederea asigurării premiselor exercitării acestui drept în condiţii optime, autorităţile competente au luat o serie de măsuri menite să pună în practică, de o manieră efectivă, legislaţia specifică din acest domeniu. Astfel, la sfârşitul anului 2011, din totalul de 2672 copii încadraţi într-un grad de handicap şi aflaţi în evidenţa Compartimentului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, 920 de copii erau încadraţi în gradul de handicap grav, 839 de copii erau încadraţi în gradul de handicap accentuat, iar 913 de copii erau încadraţi în gradul de handicap mediu. Din datele existente, la nivelul Compartimentului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, rezultă că 71 de copii au fost orientaţi către o formă de învăţământ special, 34 de copii au fost orientaţi către centre de recuperare, pentru un număr de 40 de copii s-au instituit programe de sprijin şi de şcolarizare la domiciliu. Precizăm că 4 dintre copiii încadraţi în gradul grav de handicap sunt infectaţi cu HIV/bolnavi SIDA şi beneficiază de toate prestaţiile prevăzute de lege.

De asemenea, în semestrul I al anului 2013, au fost înaintate spre soluţionare Comisiei Pentru Protecţia Copilului un număr de 996 de cazuri, acest organism decizional adoptând hotărâri referitoare la încadrarea copiilor în grad de handicap, precum şi orientare şcolară şi recuperare (perioada ianuarie – aprilie 2013):

  • Hotărâri de încadrare într-un grad de handicap: 926,

din care: -  203 cazuri de expertizare (cazuri noi)

               - 723 cazuri de reexpertizare

  • Hotărâri de orientare şcolară: 35        
  • Hotărâri de revocare a încadrării în grad de handicap: 35

În altă ordine de idei, precizăm că, la începutul anului 2013, un număr de 147 de copii beneficiau de programele de recuperare/reabilitate ale unităţilor specializate ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, după cum urmează:

  • Complexul de Servicii Sociale Oraviţa: 59 de copii;
  • Complexul de Servicii „Bunavestire” Caransebeş: 88 de copii.

În ceea ce priveşte protecţia persoanelor adulte cu dizabilităţi, menţionăm că, la sfârşitul anului 2011, în unităţile rezidenţiale de profil din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin erau ocrotiţi un număr de 154 de beneficiari, astfel:

  • Complexul de Servicii Sociale „Sf. Maria” Reşiţa: 26 de beneficiari;
  • Complexul de Servicii Sociale „Bunavestire” Caransebeş: 34 de beneficiari;
  • Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Oraviţa: 94 de beneficiari.

Referitor la activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Caraş-Severin, menţionăm că, în anul 2011, au fost eliberate un număr de 775 de certificate de încadrare într-un grad de handicap (cazuri nou). În ceea ce priveşte măsurile de protecţie acordate persoanelor adulte cu dizabilităţi, în semestrul I al anului 2013, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Caraş-Severin a luat decis instituţionalizarea unui număr de 5 persoane cu dizabilităţi în unităţi rezidenţiale de profil din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, astfel:

  • Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Oraviţa: 2 beneficiari
  • Complexul de Servicii Sociale „Bunavestire” Caransebeş: 2 beneficiari
  • Complexul de Servicii Sociale „Sf. Maria” Reşiţa: 1 beneficiar

Tot în aceeaşi perioadă, organul decizional anterior menţionat a decis dezinstituţionalizarea unui număr de 2 beneficiari.

În altă ordine de idei, menţionăm, că, pe parcursul anului 2011, Compartimentul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a instrumentat nu mai puţin de 3796 de dosare ale persoanelor adulte cu handicap.

 

5.1.4. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice

 

Persoanele vârstnice reprezintă o categorie de populaţie vulnerabilă, cu nevoi particulare, datorită limitărilor fiziologice şi fragilităţii caracteristice fenomenului de îmbătrânire.

Persoanele vârstnice, în funcţie de situaţiile personale de natură socio-economică, medicală şi fiziologică, beneficiază de măsuri de asistenţă socială, în completarea prestaţiilor de asigurări sociale pentru acoperirea riscurilor de bătrâneţe şi de sănătate.

Beneficiile de asistenţă socială se acordă persoanelor vârstnice care se găsesc în situaţii de vulnerabilitate, respectiv:

a) nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susţinătorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent şi mediu sigur de viaţă;

b) se află în imposibilitatea de a-şi asigura singure activităţile de bază ale vieţii zilnice, nu se pot gospodări singure şi necesită asistenţă şi îngrijire;

c) nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;

d) se află în alte situaţii de urgenţă sau de necesitate, prevăzute de lege.

În vederea prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot afecta viaţa persoanei vârstnice sau pot genera riscul de excluziune socială, persoanele vârstnice au dreptul la servicii sociale.

Autorităţile administraţiei publice locale asigură serviciile de îngrijire personală acordate la domiciliu sau în centre rezidenţiale pentru persoanele vârstnice dependente singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea.

Astfel, la nivelul judeţului Caraş-Severin există următoarele instituţii de asistenţă socială care furnizează servicii sociale persoanelor vârstnice:

  1. Căminul pentru Persoane Vârstnice Sfinţii Constantin şi Elena instituţie publică de asistenţă socială la nivel judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cu sediul în Caransebeş, str. Spitalului, nr. 2(10), judeţul Caraş-Severin.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Sfinţii Constantin şi Elena are ca obiect de activitate, orientativ, acordarea de servicii sociale specializate respectiv:

  • găzduire pe perioadă nedeterminată;
  • asistenţă medicală şi îngrijire;
  • asistenţă paleativă;
  • consiliere psihologică;
  • socializare şi petrecere a timpului liber.

Beneficiarii tipurilor de servicii sociale sunt persoanele vârstnice dependente, aflate în criză existenţială, când integritatea sau chiar viaţa le sunt ameninţate.

Aceşti beneficiari pot fi: cetăţenii români care au domiciliul ori reşedinţa în judeţul Caraş-Severin, precum şi cetăţenii români fără domiciliu; cetăţenii altor state, precum şi apatrizii pot beneficia de servicii sociale, în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul Caraş-Severin.

 

Tabel nominal privind numărul beneficiarilor

Căminului pentru persoane vârstnice „Sfinţii Constantin şi Elena”

Nr. crt.

Luna

Număr beneficiari

  1.  

Ianuarie

9

  1.  

Februarie

10

  1.  

Martie

13

  1.  

Aprilie

14

  1.  

Mai

17

  1.  

Iunie

18

 

                                                   *Date furnizate de: Căminul pentru persoane vârstnice „Sfinţii Constantin şi Elena”

 

  1. Căminul pentru Persoane Vârstnice Reşiţa instituţie publică de asistenţă socială la nivel judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cu sediul în Reşiţa, str. Sodol, nr. 14, judeţul Caraş-Severin.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Reşiţa are ca obiect de activitate, orientativ, acordarea de servicii sociale specializate respectiv:

  • găzduire pe perioadă nedeterminată;
  • asistenţă medicală şi îngrijire;
  • asistenţă paleativă;
  • consiliere psihologică;
  • socializare şi petrecere a timpului liber.

Beneficiarii tipurilor de servicii sociale sunt persoanele vârstnice dependente, aflate în criză existenţială, când integritatea sau chiar viaţa le sunt ameninţate.

Aceşti beneficiari pot fi: cetăţenii români care au domiciliul ori reşedinţa în judeţul Caraş-Severin, precum şi cetăţenii români fără domiciliu; cetăţenii altor state, precum şi apatrizii pot beneficia de servicii sociale, în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul Caraş-Severin.

 

Tabel nominal privind numărul beneficiarilor

Căminului pentru persoane vârstnice Reşiţa

Nr. crt.

Luna

Număr beneficiari

  1.  

Ianuarie

196

  1.  

Februarie

191

  1.  

Martie

190

  1.  

Aprilie

189

  1.  

Mai

183

  1.  

Iunie

183

 

                       *Date furnizate de: Căminul pentru persoane vârstnice Reşiţa

 

  1. Căminul pentru Persoane Vârstnice Sacu instituţie publică de asistenţă socială la nivel judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cu sediul în Sacu, str. Principală, nr. 202, judeţul Caraş-Severin.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Sacu are ca obiect de activitate, orientativ, acordarea de servicii sociale specializate respectiv:

  • găzduire pe perioadă nedeterminată;
  • asistenţă medicală şi îngrijire;
  • asistenţă paleativă;
  • consiliere psihologică;
  • socializare şi petrecere a timpului liber.

Beneficiarii tipurilor de servicii sociale sunt persoanele vârstnice dependente, aflate în criză existenţială, când integritatea sau chiar viaţa le sunt ameninţate.

Aceşti beneficiari pot fi: cetăţenii români care au domiciliul ori reşedinţa în judeţul Caraş-Severin, precum şi cetăţenii români fără domiciliu; cetăţenii altor state, precum şi apatrizii pot beneficia de servicii sociale, în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul Caraş-Severin.

Tabel nominal privind numărul beneficiarilor

Căminului pentru persoane vârstnice Sacu

Nr. crt.

Luna

Număr beneficiari

  1.  

Ianuarie

34

  1.  

Februarie

32

  1.  

Martie

30

  1.  

Aprilie

32

  1.  

Mai

31

  1.  

Iunie

32

 

                                                                            *Date furnizate de: Căminul pentru persoane vârstnice Sacu

 

  1. Căminul pentru Persoane Vârstnice Anina instituţie publică de asistenţă socială la nivel local, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local Anina, cu sediul în Anina, str. Spitalului, nr. 2, judeţul Caraş-Severin.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Anina are ca obiect de activitate, orientativ, acordarea de servicii medico - sociale pentru un număr de 36 persoane vârstnice.

Beneficiarii tipurilor de servicii sociale sunt persoanele vârstnice dependente, aflate în criză existenţială, când integritatea sau chiar viaţa le sunt ameninţate.

  1. Căminul pentru Persoane Vârstnice Bocşa instituţie publică de asistenţă socială la nivel local, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local Bocşa, cu sediul în Bocşa, str. 1 Mai, nr. 23, judeţul Caraş-Severin.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Bocşa are ca obiect de activitate, orientativ, acordarea de servicii medico - sociale, inclusiv paleative pentru persoanele aflate in fazele terminale ale unor boli, pentru un număr de 45 persoane vârstnice.

Beneficiarii tipurilor de servicii sociale sunt persoanele vârstnice dependente, aflate în criză existenţială, când integritatea sau chiar viaţa le sunt ameninţate.

 

5.1.5. Asistenţa socială a persoanelor expuse riscului de excluziune socială

 

Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale.

Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul:

    a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă;

    b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi grupurilor defavorizate.

Principala formă de sprijin pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială este venitul minim de inserţie acordat din bugetul de stat ca diferenţă între nivelurile prevăzute prin lege specială şi venitul net al familiei sau al persoanei singure realizat ori obţinut într-o anumită perioadă de timp, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România.

La nivelul judeţului Caraş-Severin situaţia beneficiarilor de venit minim garantat la data de 01 iulie 2013 se prezintă astfel:

Nr.

crt.

Denumirea localităţii

Nr. beneficiari

  1.  

REŞIŢA

421

  1.  

CARANSEBEŞ

127

  1.  

ANINA

116

  1.  

BĂILE HERCULANE

24

  1.  

BOCŞA

394

  1.  

MOLDOVA NOUĂ

271

  1.  

ORAVIŢA

202

  1.  

OŢELU ROŞU

36

  1.  

ARMENIŞ

22

  1.  

BĂNIA

16

  1.  

BĂUŢAR

92

  1.  

BERLIŞTE

75

  1.  

BERZASCA

135

  1.  

BERZOVIA

36

  1.  

BOLVAŞNIŢA

6

  1.  

BOZOVICI

139

  1.  

BREBU

11

  1.  

BREBU NOU

0

  1.  

BUCHIN

24

  1.  

BUCOŞNIŢA

65

  1.  

CARAŞOVA

6

  1.  

CĂRBUNARI

13

  1.  

CICLOVA ROMÂNĂ

96

  1.  

CIUCHICI

75

  1.  

CIUDANOVIŢA

38

  1.  

CONSTANTIN DAICOVICIU

26

  1.  

COPĂCELE

7

  1.  

CORNEA

13

  1.  

CORNEREVA

3

  1.  

CORONINI

53

  1.  

DALBOŞEŢ

55

  1.  

DOCLIN

101

  1.  

DOGNECEA

81

  1.  

DOMAŞNEA

8

  1.  

EFTIMIE MURGU

11

  1.  

EZERIŞ

7

  1.  

FĂRLIUG

83

  1.  

FOROTIC

62

  1.  

GÂRNIC

4

  1.  

GLIMBOCA

31

  1.  

GORUIA

2

  1.  

GRĂDINARI

111

  1.  

IABLANIŢA

44

  1.  

LĂPUŞNICEL

16

  1.  

LĂPUŞNICU MARE

93

  1.  

LUNCAVIŢA

30

  1.  

LUPAC

6

  1.  

MARGA

3

  1.  

MĂURENI

44

  1.  

MEHADIA

71

  1.  

MEHADICA

28

  1.  

NAIDĂŞ

126

  1.  

OBREJA

156

  1.  

OCNA DE FIER

10

  1.  

PĂLTINIŞ

28

  1.  

POJEJENA

104

  1.  

PRIGOR

29

  1.  

RAMNA

2

  1.  

RĂCĂŞDIA

41

  1.  

RUSCA MONTANĂ

17

  1.  

SACU

21

  1.  

SASCA MONTANĂ

51

  1.  

SICHEVIŢA

38

  1.  

SLATINA-TIMIŞ

17

  1.  

SOCOL

365

  1.  

ŞOPOTU NOU

19

  1.  

TÂRNOVA

11

  1.  

TEREGOVA

27

  1.  

TICVANIU MARE

25

  1.  

TOPLEŢ

138

  1.  

TURNU RUENI

85

  1.  

VĂLIUG

1

  1.  

VĂRĂDIA

63

  1.  

VERMEŞ

3

  1.  

VRANI

68

  1.  

ZĂVOI

10

  1.  

ZORLENŢU MARE

51

TOTAL 

4939

 

                                                    *Date furnizate de: Consiliile Locale ale celor 77 de localităţi de pe raza judeţului Caraş-Severin

 

În ceea ce priveşte protecţia persoanelor fără adăpost serviciile sociale adresate acestora au drept scop asigurarea de găzduire pe perioadă determinată, asociată cu acordarea unor servicii de consiliere şi de reinserţie sau reintegrare socială, în concordanţă cu nevoile individuale identificate.

Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea înfiinţării, organizării şi administrării serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost.

Pentru persoanele care trăiesc în stradă serviciile sociale se acordă gratuit sau, după caz, contra unei contribuţii modice din partea beneficiarului.

În judeţul Caraş-Severin funcţionează Centrul de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost, instituţie publică de asistenţă socială la nivel judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cu sediul în localitatea Caransebeş, str. Spitalului, nr. 10, judeţul Caraş-Severin.

Centrul de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost are ca obiect de activitate acordarea de servicii sociale, respectiv:

Centrul de Urgenţă pentru Persoane Fără Adăpost are ca obiect de activitate acordarea de servicii sociale, respectiv:

a) Adăpost de noapte temporar:

- găzduire temporară;

- prepararea şi servirea hranei.

b) Adăpost pe perioadă determinată de tip pensiune:

- găzduire temporară (maxim 6 luni);

- asistenţă medicală;

- resocializare.

c) Centru de consiliere:

- consiliere socială;

- informare şi orientare.

Beneficiarii tipurilor de servicii sociale sunt persoanele fără adăpost, indiferent de vârstă, aflate în situaţii dificile şi care trăiesc în sărăcie extremă.

Tabel nominal privind numărul beneficiarilor

Centrului de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost

Nr. crt.

Luna

Număr beneficiari

  1.  

Ianuarie

52

  1.  

Februarie

63

  1.  

Martie

48

  1.  

Aprilie

47

  1.  

Mai

33

  1.  

Iunie

34

 

                                                                   *Date furnizate de: Centrul de Urgenţă pentru Persoane Fără Adăpost Caransebeş

 

5.1.6. Centre de zi/Cantine de ajutor social

La nivelul judeţului Caraş-Severin funcţionează următoarele Centre de zi/Cantine de ajutor social:

 

Nr. crt.

Denumirea Centrului de zi/Cantinei de ajutor social

Sediul Centrului de zi/Cantinei de ajutor social

Nr. beneficiari

Servicii sociale furnizate

  1.  

Cantina de ajutor social

Caransebeş,

str. Tribunalului, nr. 2

85

Asigurarea zilnică a unei mese calde pentru persoanele cu o situaţie socială deosebită.

  1.  

Cantină Socială

Oraviţa,

str. Broşteniului, nr. 1

93

Suport material în vederea reinserţiei sociale a persoanelor marginalizate social;

Pregătirea şi servirea prânzului;

Înmânarea de pachete beneficiarilor cu ocazia sărbătorilor Pascale;

Asigurarea de consiliere pentru orientarea profesională, juridică, psihologică şi familială.

  1.  

Cantină de ajutor Social

Oţelu Roşu,

str. Republicii, nr. 40A

120

Asigurarea zilnică a unei mese calde pentru persoanele cu o situaţie socială deosebită.

  1.  

Centrul de servicii comunitare „Sfântul Nicolae”

Mehadia

32

Servirea unei mese calde pe zi persoanelor defavorizate din Mehadia şi Băile Hreculane

  1.  

Centrul de zi

Berlişte,

Scoala cu clasele I - IV Internat şcolar

20

Educaţie informală extraşcolară pentru copii şi adulţi, în funcţie de nevoia fiecărei categorii.

  1.  

Centrul de zi „Maria”

Reşiţa, str. Cireşului, nr. 75

38

Servicii de consiliere pentru copiii beneficiari şi familiile acestora;

Asigurarea unui prânz;

Activităţi extraşcolare.

  1.  

Centrul de zi „Speranţa”

Anina, str. Libertăţii, nr. 26

15

Consiliere;

Suport pentru efectuarea temelor pe perioada şcolară;

Activităţi extraşcolare pentru copiii din familiile nevoiaşe.

  1.  

Centrul de zi „Şansă pentru fiecare copil”

Anina, str. Dealul Rahner, nr. 2

15

Consiliere;

Integrare socială;

Activităţi extraşcolare;

Hrană pentru copiii cu deficienţe.

  1.  

Centrul de zi pentru copii

Bocşa, str. Semenicului,

nr. 21

55

Asigură copiilor şi familiilor acestora consiliere psihologică;

Asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţilor recreative şi de şcolarizare;

Asigură un program personalizat de intervenţie adecvat nevoilor, potenţialuui de dezvoltare şi particularităţilor copiilor;

Acompaniază mamele aflate în dificultate pentru găsirea unui loc de muncă;

Asigură informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora şi asupra serviciilor

disponibile la nivel local.

  1.  

Centrul de zi „Casa Noastră” Dognecea

Dognecea

15

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Sprijin educaţional în efectuarea temelor;

Activităţi de socializare, recreere şi petrecerea timpului liber;

Asigurarea unei mese zilnice (prânz);

Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

Activităţi şi servicii de consiliere.

 

 

5.1.7. Prestaţii în domeniul asistenţei sociale

La nivelul judeţului Caraş-Severin se disting următoarele tipuri de prestaţii în domeniul asistenţei sociale:

Denumire Prestaţie/

Beneficiu Social

IANUARIE 2013

FEBRUARIE 2013

MARTIE 2013

APRILIE 2013

MAI 2013

IUNIE 2013

 

NR. BENEF.

SUME

NR. BENEF.

SUME

NR. BENEF.

SUME

NR. BENEF.

SUME

NR. BENEF.

SUME

NR. BENEF.

SUME

 

Alocaţia de stat pentru copii

52799

3139264

52742

3130933

52720

3114627

52794

3106478

52788

3105518

52709

3079798

 
 

Indemnizaţie pt. creştere copil OUG 148/2005

1485

1107866

1382

1013386

1240

931219

1154

896811

1065

796985

981

719411

 
 

Indemnizaţia pt. creştere copil

OUG 111/2010

660

527593

749

617169

798

643174

869

679307

939

723050

981

767926

 
 

Stimulent creştere copil

OUG 148/2005

49

4827

44

4274

35

4055

38

4302

37

3780

34

3027

 
 

Stimulent creştere copil

OUG 111/2010

50

25400

59

35235

73

40957

83

47097

93

51607

112

63735

 
 

Indemnizaţie Lg. 448/2006,

Art. 12

331

122400

343

133122

331

120991

336

127907

345

130225

352

136225

 
 

Plasament familial

1069

110895

1077

118615

1086

117501

1075

112938

1071

117604

1066

115131

 

Ajutoare sociale

2384

404240

2415

407772

2346

393364

2371

404997

2363

406331

2270

393384

 
 

Indemnizaţie lunară de hrană (HIV)

201

80755

200

55744

200

99776

201

78077

206

84013

206

80100

 
 

Ajutoare încălzire a locuinţei cu gaze naturale, energie termică

0

0

6708

636398

6814

712423

0

0

12897

1235509

0

0

 

Ajutoare încălzire locuinţă cu lemne, cărbuni

9143

364985

8941

359469

8971

361973

0

0

8981

360791

0

0

 
 

Finanţare instituţii

0

0

0

0

0

148826

0

0

0

0

0

0

 

Cheltuieli funcţionare P.I.N. (Cămine persoane Vârstnice)

58

73560

62

81610

74

93759

78

102047

85

110668

0

0

 
 

Subvenţii acordate Asociaţiilor/

Fundaţiilor conform Lg. 34/1998

206

25476

206

25476

206

25476

206

25476

206

25476

0

0

 
 

TOTAL

68435

5987261

74928

6619203

74894

6808121

59205

5585437

81076

7151557

58711

5358737

 
 

*Date furnizate de: Agenţia Judeţeană Pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin

 

Prestaţii sociale acordate la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin:

În ceea ce priveşte prestaţiile acordate persoanelor cu handicap, precizăm că, în anul 2011, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a asigurat plata drepturilor financiare şi respectiv acordarea facilităţilor, prevăzute de lege, pentru un număr de 11635 persoane cu handicap, din care 9901 erau persoane adulte, iar un număr de 1734 erau copii. Dintre persoanele adulte cu handicap, un număr de 3183 erau încadrate în gradul grav de handicap, 6180 în gradul accentuat de handicap, iar un număr de 538 de persoane adulte erau încadrate în gradul mediu de handicap. Din numărul total de copii încadraţi în gradul de handicap care beneficiază de prestaţiile acordate, potrivit legii, un număr de 735 de copii erau încadraţi în gradul grav de handicap, 400 de copii erau încadraţi în gradul accentuat de handicap, iar 599 de copii erau încadraţi în gradul mediu de handicap. În acest sens, precizăm că nu toţi copiii încadraţi într-un grad de handicap beneficiază şi de prestaţiile sociale prevăzute de lege, întrucât reprezentanţii lor legali (părinţii) au refuzat să solicite acordarea acestor drepturi. De asemenea, menţionăm că din numărul total de persoane încadrate în grad de handicap (adulţi şi copii), 409 sunt nevăzători, iar 4 persoane sunt infectate cu HIV/ bolnave SIDA.

Persoanele adulte cu handicap beneficiază lunar de următoarele sume:

  • Indemnizaţie;
  • Buget personal complementar;
  • Asigurarea plăţii transportului interurban (12 călătorii dus-întors pentru persoanele cu gradul de handicap GRAV şi 6 călătorii dus-întors pentru persoanele cu gradul de handicap ACCENTUAT); Menţionăm, că în anul 2011, plata sumei aferente acoperirii transportului interurban pentru persoanele cu dizabilităţi s-a ridicat la 1530718,28 lei.
  • Dobânzile creditelor angajate la bănci de către persoanele adulte cu handicap sau de către reprezentantul legal a unui copil încadrat cu grad de handicap. Astfel, precizăm că, în anul 2011, plata acestor sume, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările următoare, s-a ridicat la suma de 79407,90 lei.

 

5.1.8. Sectorul neguvernamental

 

Situaţie privind organizaţiile neguvernametale de la nivelul judeţului Caraş-Severin acreditate

Nr. Crt

Denumirea furnizorului de servicii sociale

Date de contact ale furnizorului

de servicii sociale

Serviciile Sociale pentru care este acreditat

  1.  

Asociaţia de Binefacere ProVitam

Reşiţa, str. Tineretului, nr. 7

tel./fax: 0255/226659

persoana de contact:

Lucia Militaru

Centrul de Recuperare Neuromotorie:

Îngrijire social medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

Găzduire, îngrijire personală, recuperare şi reabilitare, integrare/reintegrare socială, informare şi indrumare, identificarea nevoilor beneficiarilor.

Centrul de Zi Pro Vitam:

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză, măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor aflate în dificultate, activităţi şi servicii de consiliere.

Unitate Îngrijire la Domiciliu:

  Asistenţă medicală şi îngrijire;
  Suport emoţional şi după caz, consiliere psihologică.

  1.  

Asociaţia caritativă

„Sf. Vincenţiu de Paul”

Reşiţa, str. T. Lalescu, nr. 34 tel.: 0255/214260,

fax: 0255/216261

persoana de contact:

Tigla Ervin Iosif

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Activităţi şi servicii de consiliere;

Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

  1.  

Asociaţia familiilor Anti HIV „Inocenţă şi Speranţă”

Reşiţa, bd. A. I. Cuza, nr. 20

tel./fax: 0255/229178

persoana de contact:

Agape Petrica

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

Măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

Activităţi şi servicii de consiliere;

Măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

  1.  

Asociaţia „Caritas” Caransebeş

Caransebeş, str. N.Titulescu, nr. 146, tel./fax: 0255/516727 persoana de contact:

Mleziva Ludovic

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

Măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

Măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale.

 

Suport şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate;

Asistenţă şi suport pentru: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de alcool, persoane care au părăsit penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, victime ale traficului de fiinţe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, persoane fără adapost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile, imigranţi precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială.

 

  1.  

Asociaţia Medicală

„Sf. Cosma şi Damian”

Reşiţa, bd. A. I. Cuza, nr. 18, ap. 9, tel./fax: 0255/221508

persoana de contact:

Rosoaga Victoria

Suport şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate.

  1.  

Asociaţia Handicapaţilor Neuromotori

Reşiţa, al. Trei Ape, bl. 2,

sc. 2, ap. 3, tel.: 0355/412172 persoana de contact:

Steiner Stefan Teodor

Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

Activităţi şi servicii de consiliere.

  1.  

Asociaţia Cărăşană Sindrom DOWN

Reşiţa, bd. A. I. Cuza,  bl. 36, sc. B, ap. 3,

tel./fax:  0255/215574

persoana de contact:

 Doban Rodica

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii; măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor cu Sindrom Down;

Activităţi şi servicii de consiliere.

  1.  

Fundaţia „Maria”

Reşiţa, str. P. Maior, nr. 2,

ap. 130, tel.: 0255/212632, persoana de contact:

Rocker Marieta Carmen

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
 Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
 Activităţi şi servicii de consiliere;
Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea reducerii situaţiilor de criză şi a menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate.

  1.  

Asociaţia „Pentru Copiii Primăverii”

Reşiţa, str. Primăverii, nr. 51, tel.: 0255/210713,

fax: 0255/216301

persoana de contact:

Baldea Ana

Suport şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate;
A şi suport pentru persoanele cu handicap şi alte persoane cu nevoi speciale;
 Educaţie informală extracurriculară pentru copii şi adulţi, în funcţie de nevoia fiecărei categorii;
 Sprijin şi orientare pentru integrare, readaptare şi reeducare profesională, mediere socială şi consiliere.

  1.  

Asociaţia pentru Handicapaţii Psihic Caraş-Severin

Reşiţa, str. P. Maior, nr. 2,

bl. 800, cam. 129/325,

tel.: 0749827170

persoana de contact:

Verlan Alexandru

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
 Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
 Activităţi şi servicii de consiliere.

  1.  

Fundaţia Creştină „Copiii Noştri”

Caransebeş, str. Godeanu, nr. 10, tel./fax: 0255/514536

persoana de contact:

Bruda Cornelia Sofia

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
 Susţinere morală şi materială (donaţii) a familiilor aflate în dificultate, care au în îngrijire copii;
 Educare, socializare şi petrecerea timpului liber, pentru copiii din familii defavorizate sau din centre de plasament.

  1.  

Asociaţia Diabeticilor Caraş-Severin

Reşiţa, str. Spitalului, nr. 36, cam. 203, tel.: 0727768114 persoana de contact:

Radu Martin Lazar

Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
 Măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
 Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;
 Activităţi şi servicii de consiliere.

  1.  

Asociaţia „Pentru Fiecare Copil o Familie”

Reşiţa bd. A. I. Cuza, nr. 39, bl. 2, tel./fax: 0255/228626

persoana de contact:

Volintiru Daniel

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup; activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

Măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;

Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

Activităţi şi servicii de consiliere;

Măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare în plan social pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale;

Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială;

Suport şi asistenţă pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate, educaţie informală extracurriculară pentru copii şi adulţi, în funcţie de nevoia fiecărei categorii;

Asistenţă şi suport pentru copii, persoane cu handicap, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, victime ale traficului de fiinţe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, familii fără venituri sau cu venituri mici, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială;

Sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională;

Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială.

  1.  

Asociaţia Liebeswerk

Reşiţa, bd. A. I. Cuza, nr. 32, sc. 1, ap. 37,

tel.: 0355/416991

persoana de contact:

Magina Ioan

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
 Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
 Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;
 Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor aflate în dificultate;
 Activităţi şi servicii de consiliere.

  1.  

Asociaţia Evoluţion Reşiţa

Reşiţa, str. G. Enescu, nr. 5, ap. 7, tel.: 0727344241

persoana de contact:

Marinela Rotariu

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;

Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

Activităţi şi servicii de consiliere sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională.

  1.  

Asociaţia Centrul Creştin al Evangheliei Depline Reşiţa

Reşiţa, str. G. Cosbuc, nr. 20, tel.: 0751193266

persoana de contact:

Molin Mircea

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
 Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
 Măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
 Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;
 Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;
 Activităţi şi servicii de consiliere;
 Măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare în plan social pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale;
 Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

  1.  

Asociaţia Nevo Parudimos

Resita, str. Bega, nr. 1,

tel.: 0355/429351

Activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup;
 Activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
 Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor aflate în dificultate;
 Activităţi şi servicii de consiliere;
Suport şi asistenţă pentru familii şi familiile cu copii aflaţi în dificultate;

Asistenţă şi suport pentru copii, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, fără venituri sau cu venituri mici, persoane fără adăpost, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie sociala;

Sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională;

Consiliere în cadru instituţionalizat, în centre de consiliere şi informare.

  1.  

Fundaţia „Triumful Inimii”

Bocşa, str. T. Botllik,

nr. 12-14, tel.: 0255/556482

Asistenţă şi suport pentru copii, familii monoparentale şi familii fără venituri sau cu venituri mici.

  1.  

Fundaţia Aşezământul Monahal Social cu Casa pentru Bătrâni „Sfânta Treime”

Glimboca, nr. 541

Asistenţă şi suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv persoane vârstnice dependente;

Îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli.

 

* Date furnizate de: Agenţia Judeţeană Pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin

 

  1. Instituţii responsabile cu implementarea strategiei

 

Prezenta strategie se aplică prin coordonarea eforturilor tuturor instituţiilor învestite cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale, rolul coordonării şi monitorizării acestor activităţi revenindu-i, la nivel central, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Direcţia Protecţia Copilului şi respectiv Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap, iar la nivel judeţean Consiliului Judeţean Caraş-Severin, prin compartimentele de specialitate şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin.

De asemenea, un rol important a fost conferit Oficiului Român pentru Adopţii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, învestit cu atribuţii de supraveghere şi coordonare a activităţilor referitoare la adopţie, entitate de specialitate menită să asigure aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul adopţiei.

Instituţia Avocatul Poporului

Instituţia Avocatul Poporului este o entitate de specialitate implicată în activităţile desfăşurate pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor copilului în raporturile acestuia cu autorităţile publice, cu scopul de-a promova şi de-a îmbunătăţi condiţia copilului.

 În aceeaşi ordine de idei, precizăm că un accent deosebit se pune pe colaborarea dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi instituţiile publice locale, cu respectarea deopotrivă a descentralizării şi subsidiarităţii, dar şi prin stabilirea de parteneriate durabile între autorităţi/instituţii publice şi reprezentanţii societăţii civile.

Consiliul judeţean

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. În această calitate, consiliul judeţean hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea instituţiilor publice de interes judeţean din subordinea sa, precum şi aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare şi respectiv a organigramelor şi statelor de funcţii ale acestor instituţii.

De asemenea, consiliul judeţean asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială.

Comisia pentru Protecţia Copilului

Comisia pentru Protecţia Copilului funcţionează în subordinea consiliului judeţean ca organ de specialitate al acestuia, fără personalitate juridică, având următoarele atribuţii principale:

    a) stabilirea încadrării în grad de handicap a copilului;

    b) pronunţarea, în condiţiile legii, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului;

    c) soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;

    d) alte atribuţii prevăzute de lege.

Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu este organizată şi funcţionează ca organ de specialitate al consiliului judeţean, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad şi tip de handicap şi are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte încadrarea în grad de handicap şi, după caz, orientarea profesionala a adultului cu handicap, capacitatea de muncă;

b) stabileşte masurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;

c) reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, încadrarea în grad de handicap, orientarea profesională, precum şi celelalte măsuri de protecţie a adulţilor cu handicap;

d) revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;

f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite;

g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprinde.

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are rolul de a asigura la nivel judeţean aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, Direcţia generală îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

   a) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean;

   b) de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului;

   c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;

   d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;

   e) de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;

   f) de reprezentare a consiliului judeţean, pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

Consiliul local

Consiliul local este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună), în vederea soluţionării problemelor de interes local. Consiliul local hotărăşte înfiinţarea şi organizarea instituţiilor şi serviciilor publice de interes local din subordinea sa, precum şi aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare, a organigramelor şi respectiv a statelor de funcţii ale acestor instituţii şi servicii publice.

De asemenea, consiliul local asigură, potrivit competenţelor sale şi-n condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială.

Serviciile publice de asistenţă socială

Serviciile publice de asistenta socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi persoanele cu atribuţii de asistenta socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecţiei copilului următoarele atribuţii:

    a) monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante;

    b) realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;

    c) identifica şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;

    d) elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau prestaţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii, în condiţiile legii;

    e) asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe plan local;

    f) asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi a comportamentului delincvent;

    g) vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi prestaţii;

    h) înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecţie specială, în condiţiile legii;

    i) urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia isi exercita drepturile şi isi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsura de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa;

    j) colaborează cu direcţia generală de asistenta socială şi protecţia copilului în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu.

 

Capitolul VI

Domeniile principale de interes şi direcţiile de acţiune

Operaţionalizarea prezentei strategii constă în determinarea domeniilor sale principale de interes şi a direcţiilor aferente de acţiune.

- în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului:

 

Obiective operaţionale

Activităţi

Responsabili

Parteneri

Termen

Indicatori/Rezultate

1. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la rolul familiei în activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor copilului

1.1. Organizarea şi derularea anuală a unor întâlniri zonale cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale

2013-2018

- studiul privind impactul acestor campanii

1.2. Informarea periodică a opiniei publice cu privire la importanţa creşterii, îngrijirii şi educării copilului într-un mediu familial, precum şi cu privire la drepturile şi obligaţiile parentale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de acţiuni de profil apărute în mass-media

1.3. Promovarea structurilor de specialitate ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin la nivel judeţean

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de acţiuni de profil apărute în mass-media

2. Constituirea de Consilii Comunitare Consultative la nivelul tuturor autorităţilor administraţiei publice locale

2.1. Sprijinirea consiliilor locale în demersurile iniţiate pentru organizarea şi funcţionarea Consiliilor Comunitare Consultative la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale

2013-2018

- numărul de Consilii Comunitare Consultative înfiinţate la nivelul Consiliilor Locale

3. Punerea în legalitate a tuturor copiilor aflaţi în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin din punct de vedere al stării civile şi respectiv cel al identităţii

3.1. Înregistrarea naşterii copiilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Caraş-Severin,  Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidenţa Persoanei de pe raza judeţului Caraş-Severin, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, instanţele judecătoreşti, unităţile sanitare

2013-2018

- numărul de naşteri înregistrate ca urmare a demersurilor iniţiate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

3.2. Întocmirea actelor de identitate ale copiilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Caraş-Severin,  Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidenţa Persoanei de pe raza judeţului Caraş-Severin, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin,

2013-2018

- numărul actelor de identitate întocmite ca urmare a demersurilor iniţiate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

 

4. Prevenirea şi combaterea maltratării  copilului

4.1. Organizarea şi derularea unor acţiuni de combatere şi prevenire a abuzului, exploatării şi neglijării copilului

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, unităţi şcolare, unităţi sanitare

2013-2018

- numărul de cazuri depistate şi instrumentate

 

4.2. Încheierea de convenţii de colaborare, la nivel judeţean, între entităţile de specialitate abilitate să intervină pentru combaterea şi prevenirea maltratării copilului

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, unităţi şcolare, unităţi sanitare, Episcopia Caransebeşului

2013-2018

- numărul de convenţii de colaborare încheiate

5. Monitorizarea situaţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

5.1. Întocmirea şi actualizarea permanentă a unei evidenţe stricte a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale

Consiliile Locale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

2013-2018

- numărul de cazuri identificate

5.2. Acordarea unor servicii de specialitate corespunzătoare copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, Consiliile Locale

Organisme Private Autorizate, unităţi şcolare

2013-2018

- numărul de cazuri instrumentate

6. Diversificarea şi specializarea reţelei de asistenţi maternali profesionişti

6.1. Identificarea, atestarea şi specializarea asistenţilor maternali profesionişti meniţi să asigure ocrotirea copiilor aflaţi în situaţii de risc, inclusiv a celor cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Consiliile Locale

2013-2018

- numărul de asistenţi maternali profesionişti pentru copii aflaţi în situaţii de risc

- numărul de asistenţi maternali profesionişti pentru copii cu dizabilităţi, aflaţi în situaţii de risc

7. Prevenirea şi combatarea violenţei asupra copilului, inclusiv a violenţiei în familie

7.1. Organizarea şi derularea anuală a unor întâlniri zonale cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, unităţi de învăţământ, unităţi medicale, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Episcopia Caransebeşului

2013-2018

- studiul privind impactul acestor campanii

7.2. Informarea periodică a opiniei publice cu privire la importanţa prevenirii şi combaterii violenţei asupra copilului, inclusiv a violenţei în familie

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de acţiuni de profil

7.3. Încheierea de convenţii de colaborare, la nivel judeţean, între entităţile de specialitate abilitate să intervină pentru prevenirea şi combaterea violenţei asupra copilului, inclusiv a violenţei în familie

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, unităţi şcolare, unităţi sanitare, Episcopia Caransebeşului

2013-2018

- numărul de convenţii de colaborare încheiate

7.4. Participarea la proiecte care vizează prevenirea şi combaterea fenomenului de violenţă asupra copilului şi respectiv a fenomenului de violenţă în familie

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organisme Private Autorizate, unităţi şcolare, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, unităţi medicale

2013-2018

- numărul de acţiuni derulate

8. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de specialitate ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

 

8.1. Crearea unui centru specializat pentru copiii care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală, dar care nu răspund penal

Consiliul Judeţean Caraş-Severin;

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organisme Private Autorizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Episcopia Caransebeşului, Consiliile Locale

2013-2018

- entitatea de specialitate nou înfiinţată

8.2. Crearea unui centru specializat pentru copiii cu tulburări de comportament

Consiliul Judeţean Caraş-Severin;

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organisme Private Autorizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Episcopia Caransebeşului, Consiliile Locale

2013-2018

- entitatea de specialitate nou înfiinţată

8.3. Înfiinţarea unui adăpost destinat victimelor violenţei asupra copilului şi respectiv celor ale violenţei în familie

Consiliul Judeţean Caraş-Severin;

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organisme Private Autorizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Episcopia Caransebeşului, Consiliile Locale

2013-2018

- entitatea de specialitate nou înfiinţată

8.4. Înfiinţarea unui centru specializat  destinat victimelor traficului de persoane

Consiliul Judeţean Caraş-Severin;

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organisme Private Autorizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Episcopia Caransebeşului, Consiliile Locale, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane

2013-2018

- entitatea de specialitate nou înfiinţată

8.5. Utilizarea unor instrumente de lucru adecvate

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Organismele Private Autorizate, Consiliile Locale

2013-2018

- instrumentele de lucru vizate

9. Promovarea ocrotirii copiilor/tinerilor într-un mediu familial

9.1. Revenirea în familie a copiilor/tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Organismele Private Autorizate, Consiliile Locale

2013-2018

- numărul de copii/tineri care au revenit în mediul familial

9.2. Dezinstituţionalizarea şi respectiv integrarea/reintegrarea într-un mediu familial a copiilor/tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială de tip rezidenţial

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Organismele Private Autorizate, Consiliile Locale

2013-2018

- numărul de copii/tineri dezinstituţionalizaţi

9.3.Integrarea/reintegrarea  familială şi/sau socioprofesională a copiilor/tinerilor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi  beneficiază de o măsură de protecţie specială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Organismele Private Autorizate, Consiliile Locale

2013-2018

- numărul de copii/tineri integraţi/reintegraţi familial şi/sau socioprofesional

9.4. Dezvoltarea unui sistem de protecţie pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială

Consiliul Judeţean Caraş-Severin;

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organismele Private Autorizate, Consiliile Locale

2013 - 2018

- numărul de tineri care au părăsit sistemul de protecţie socială integraţi/reintegraţi familial şi/sau socioprofesional

10. Dezvoltarea resurselor umane

10.1. Formarea şi perfecţionarea profesională periodică a specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Organismele Private Autorizate, Consiliile Locale, unităţi de învăţământ superior, Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală

2013-2018

- numărul de salariaţi pregătiţi

10.2. Angajarea personalului de specialitate necesar

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

2013-2018

- numărul de salariaţi angajaţi

 

            - în domeniu protecţiei şi promovării persoanelor cu dizabilităţi:

 

Obiective operaţionale

Activităţi

Responsabili

Parteneri

Termen

Indicatori/Rezultate

1. Promovarea integrării sociale a persoanelor cu dizabilităţi

1.1. Promovarea valorilor şi principiilor privitoare la drepturile cetăţeneşti ale persoanelor cu dizabilităţi, precum şi la participarea activă a acestora la viaţa comunităţii

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de acţiuni de profil apărute în mass-media

1.2. Implicarea autorităţilor administraţiei publice locale precum şi a societăţii civile în procesul de infomare şi comunicare destinat persoanelor cu handicap, familiilor acestora, membrilor comunităţii, precum şi asigurarea accesului la informaţii publice în formate accesibile şi tehnologii corespunzătoare tuturor tipurilor de handicap

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, unităţi medicale, unităţi şcolare, mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de acţiuni de profil

1.3. Promovarea imaginii pozitive despre persoanele cu dizabilităţi, creşterea nivelului de vizibilitate a persoanei cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de acţiuni de promovare

1.4. Desfăşurarea de campanii de conştientizare şi/sau sensibilizare a opiniei publice inclusiv pentru a combate stereotipiile şi prejudecăţile existente cu privire la persoanele cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

mijloacele mass-media

2013-2018

- numărul de campanii de profil

1.5. Dezvoltarea parteneriatului public/privat în scopul promovării protecţiei persoanelor cu handicap

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organismele Private Autorizate, autorităţile administraţiei publice locale

2013-2018

- numărul de parteneriate

2. Participarea activă şi accesul la serviciile sociale

2.1. Diversificarea prestaţiilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi diversificarea modului de atribuire

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţia Socială Caraş-Severin

2013-2018

- numărul de prestaţii acordate

2.2. Înfiinţarea, dezvoltarea, diversificarea serviciilor sociale necesare integrării/reintegrării în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi din centrele rezidenţiale

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013-2018

- numărul de persoane integrate/reintegrate

2.3. Dezvoltarea de servicii prin care să se sprijine integrarea socială a persoanei cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

2013-2018

- numărul de ateliere protejate

2.4. Promovarea participării persoanelor cu dizabilităţi la activităţi cultural-sportive şi de petrecere a timpului liber

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Consiliile Locale

2013-2018

- numărul de acţiuni de profil

2.5. Înfiinţarea unui centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013 - 2018

- entitatea de specialitate nou înfiinţată

2.6. Înfiinţarea de ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele fără adăpost

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013 - 2018

- Ateliere protejate nou înfiinţate

2.7. Înfiinţarea unui centru pentru persoanele bolnave de Alzheimer

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013 - 2018

- entitatea de specialitate nou înfiinţată

3. Consolidarea parteneriatului public-privat

3.1. Implicarea persoanelor cu dizabilităţi în luarea deciziilor şi în măsurile care le pot afecta viaţa

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Organisme Private Autorizate

2013-2018

- gradul de implicare al persoanelor cu dizabilităţi

 

3.2. Organizarea de activităţi cultural-sportive şi de petrecere a timpului liber

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organisme Private Autorizate

2013-2018

- numărul de activităţi de profil

3.3. Încurajarea activităţilor de voluntariat

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Organismele Private Autorizate, Consilile Locale

2013-2018

- numărul de acţiuni de voluntariat

4. Protecţia şi promovarea drepturilor copiilor cu dizabilităţi

4.1. Identificarea şi evaluarea perioadică în scopul încadrării într-un grad de handicap a copiilor cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale,  unităţi şcolare, unităţi medicale, unităţi de specialitate (cabinete de psihologie, medici de familie etc.)

2013-2018

- numărul de cazuri identificate şi evaluate

4.2. Stabilirea şi acordarea drepturilor financiare care se cuvin copiilor încadraţi într-un grad de handicap

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin

Consiliile Locale,  unităţi şcolare, unităţi medicale, unităţi de specialitate (cabinete de psihologie, medici de familie etc.)

2013-2018

- număr de prestaţii

4.3. Acordarea serviciilor de specialitate necesare pentru recuperarea/reabilitarea copiilor cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Consiliul Judeţean, Organisme Private Autorizate, unităţi medicale, unităţi de învăţământ, unităţi de specialitate (cabinete psihologice, medici de familie etc)

2013-2018

- numărul de centre de recuperare/reabilitare care acordă servicii de specialitate copiilor cu dizabilităţi

- numărul de beneficiari

 

 

 

  • în domeniu protecţiei şi promovării persoanelor vârstnice:

 

Obiective operaţionale

Activităţi

Responsabili

Parteneri

Termen

Indicatori/Rezultate

1. Participarea activă şi accesul la serviciile sociale

  1. Modernizarea/reabili-tarea instituţiilor de asistenţă socială de pe raza judeţului Caraş-Severin

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013 - 2018

- numărul instituţiilor modernizate/reabilitate

  1. Reorganizarea căminelor pentru persoane vârstnice aflate în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în sensul repartizării a 2 beneficiari/cameră

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013 - 2018

- numărul căminelor reorganizate

  1. Dezvoltarea reţelei de îngrijire la domiciliu

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Consiliile Locale, Organismele Private Autorizate

2013 - 2018

- numărul de beneficiari ai serviilor furnizate la domiciliu

 

 

  • alte domenii principale de interes şi direcţii de acţiune aferente Consiliului Judeţean Caraş-Severin, precum şi Consiliilor Locale de pe raza judeţului:

 

  1. Consiliul Judeţean Caraş-Severin:
  • Monitorizarea activităţii de asistenţă socială de la nivelul judeţului;
  • Scrierea şi implementarea proiectelor şi programelor destinate îmbunătăţirii şi dezvoltării sistemului de protecţie socială la nivelul judeţului Caraş-Severin;
  • Externalizarea serviciilor oferite în domeniul social la nivelul judeţului Caraş-Severin;
  • Coordonarea Consiliilor Locale de pe raza judeţului Caraş-Severin, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, în vederea furnizării serviciilor publice de interes judeţean privind serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
  • Scrierea şi implementarea proiectelor şi programelor destinate cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome;
  • Combaterea şi prevenirea fenomenelor care determină degradarea în timp a mediului, prin acţiuni de schimbare a tuturor utilajelor şi a aparatelor electronice/electrocasnice utilizate în instituţiile de asistenţă socială.
  1. Consiliul Local al Municipiului Reşiţa:
  • Modernizare/reabilitare clădire pentru înfiinţarea unui „Centru de servicii de asistenţă socială pentru persoane vârstnice”;
  • Modernizare/reabilitare clădire pentru înfiinţarea Centrului de zi ABC.
  1. Consiliul Local al Municipiului Caransebeş:
  • Înfiinţarea unui centru de consiliere şi informare a victimelor violenţei în familie.
  1. Consiliul Local al Oraşului Anina:
  • Înfiinţarea unei cantine sociale.
  1. Consiliul Local al Oraşului Bocşa:
  • Redeschiderea cantinei sociale.
  1. Consiliul Local al Oraşului Moldova Nouă:
  • Înfiinţarea unui centru de zi atât pentru copii cât şi pentru persoane vârstnice;
  • Înfiinţarea unei cantine sociale pentru familiile nevoiaşe de pe raza localităţii.
  1. Consiliul Local al Oraşului Oraviţa:
  • Înfiinţarea unui centru de zi;
  • Desfăşurarea unui program „Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice”;
  • Înfiinţarea unui adăpost pentru victimele violenţei în familie.
  1. Consiliul Local al Comunei Băuţar:
  • Construirea unui cămin pentru persoane vârstnice în satul Bucova.
  1. Consiliul Local al Comunei Berzasca:
  • Înfiinţarea şi dotarea Centrului de zi pentru bătrâni Bigar;
  • Înfiinţarea în comună a Centrului de zi „Speranţa copiilor”.
  1. Consiliul Local al Comunei Caraşova:
  • Înfiinţarea unui centru pentru persoane vârstnice.
  1. Consiliul Local al Comunei Constantin Daicoviciu:
  • Înfiinţarea la nivelul comunei a unui centru de zi pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi/sau proveniţi din familii dezorganizate şi aflate în nevoie socială.
  1. Consiliul Local al Comunei Cornea:
  • Deschiderea unui centru de asistenţă după programul şcolar tip After School.
  1. Consiliul Local al Comunei Dognecea:
  • Extinderea spaţiilor pentru Centrul de zi „Casa Noastră”.
  1. Consiliul Local al Comunei Pojejena:
  • Înfiinţarea la nivelul comunei a unui centru de zi pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi/sau proveniţi din familii dezorganizate şi aflate în nevoie socială.
  1. Consiliul Local al Comunei Prigor:
  • Înfiinţarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice.
  1. Consiliul Local al Comunei Slatina Timiş:
  • Înfiinţarea unui centru de zi;
  • Înfiinţarea unui centru tip After School;
  • Înfiinţarea unei grădiniţe cu program prelungit.
  1. Consiliul Local al Comunei Zorlenţu Mare:
  • Înfiinţarea la nivelul comunei a unui centru de zi pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi/sau proveniţi din familii dezorganizate şi aflate în nevoie socială.

Capitolul VII

Rezultate aşteptate

 

A. Protecţia şi promovarea drepturilor copilului:

a) existenţa unui sistem de monitorizare a respectării drepturilor copilului;

b) diversificarea modalităţilor de informare a publicului larg privind respectarea drepturilor copilului;

c) întărirea capacităţilor parentale, prin asumarea responsabilităţilor faţă de creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii;

d) crearea unui mecanism legal de (re)stabilire rapidă a identităţii, pentru copiii cărora li s-a încălcat acest drept;

e) creşterea nivelului de implicare a copiilor în luarea deciziilor care îi privesc atât în familie, cât şi în societate, precum şi în sesizarea încălcării drepturilor lor;

f) creşterea numărului de copii cu handicap care au accesat servicii de recuperare/reabilitare şi creşterea calităţii serviciilor pentru copiii cu handicap în instituţii;

g) reducerea numărului de copii neşcolarizaţi şi care au abandonat şcoala pe motive socio-economice;

h) creşterea capacităţii copiilor de a lua decizii cu privire la orientarea şcolară şi profesională;

i) diversificarea şi adaptarea modalităţilor de petrecere a timpului liber pentru copii;

j) direcţionarea educaţiei către dezvoltarea la potenţial maxim a personalităţii copilului, a talentelor şi abilităţilor sale fizice şi mentale;

k) utilizarea unui sistem unitar si coerent de prevenire, semnalare, sesizare şi intervenţie în cazurile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului;

B. Prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat de părinţi:

a) creşterea numărului de servicii rezidenţiale pe model familial, concomitent cu scăderea instituţiilor de tip clasic;

b) scăderea numărului de copii părăsiţi în unităţile sanitare;

c) dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de tip familial;

d) scăderea duratei de şedere a copiilor în sistemul de protecţie specială.

C. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi:

a) continuarea reformei instituţionale şi administrative în domeniu;

b) actualizarea permanentă a cadrului legislativ;

c) instituirea unor noi prestaţii cu caracter stimulativ;

d) realizarea unui circuit informaţional unitar şi eficient;

e) eficientizarea procedurilor de obţinere şi/sau exercitare a drepturilor şi facilităţilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

f) elaborarea şi implementarea unui sistem coerent de stabilire a încadrării în grad de handicap;

g) instituirea unui sistem de control privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;

h) prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi;

i) crearea condiţiilor pentru dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial;

j) alocarea de resurse adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi;

k) implicarea autorităţilor administraţiei publice şi a societăţii civile în procesul de informare şi comunicare destinat persoanelor cu dizabilităţi, familiilor acestora, membrilor comunităţii;

l) promovarea unei imagini pozitive despre persoanele cu dizabilităţi;

m) desfăşurarea de campanii de conştientizare şi sensibilizare a opiniei publice pentru a combate stereotipiile şi prejudecăţile existente despre persoanele cu dizabilităţi;

n) promovarea accesului la serviciile necesare pentru a susţine integrarea socială şi pentru a preveni izolarea şi separarea de comunitate a persoanelor cu dizabilităţi;

o) dezvoltarea de servicii prin care să se sprijine integrarea socială a persoanei cu handicap (ateliere protejate).

C. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor vârstnice:

a) continuarea reformei instituţionale şi administrative în domeniu;

b) actualizarea permanentă a cadrului legislativ;

c) instituirea unui sistem de control privind respectarea drepturilor persoanelor vârstnice;

d) prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice;

e) alocarea de resurse adecvate nevoilor persoanelor vârstnice;

f) implicarea autorităţilor administraţiei publice şi a societăţii civile în procesul de informare şi comunicare destinat persoanelor vârstnice, familiilor acestora, membrilor comunităţii;

CAPITOLUL VIII

Implementarea,  monitorizarea şi evaluarea strategiei

Oportunităţi:

  • conştientizarea, de către publicul larg şi de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, a necesităţii îmbunătăţirii sistemului de protecţie a copilului, respectiv a persoanelor cu dizabilităţi;
  • sprijinul oferit de organisme neguvernamentale;
  • experienţa acumulată până în prezent în domeniul inovării şi creării de modele ale serviciilor pentru copii, în sectorul public şi cel privat;
  • existenţa cadrului legislativ;
  • existenţa precizărilor clare în legislaţie privind responsabilizarea comunităţilor locale în luarea măsurilor pentru înfiinţarea serviciilor sociale de proximitate pentru copii, familii şi persoanele cu dizabilităţi;
  • unificarea problematicii copilului, familiei şi a persoanei cu handicap la nivelul judeţului Caraş-Severin;
  • existenţa standardelor minime obligatorii pentru serviciile de prevenire a separării copilului de familie şi pentru serviciile de protecţie specială a copilului separat de părinţi.

Constrângeri:

  • resursele umane şi spaţiu insuficiente pentru aplicarea standardelor de calitate;
  • resursele umane şi materiale insuficiente pentru activitatea de prevenţie;
  • lipsa serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie necesare susţinerii familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării copilului de familia sa;
  • lipsa reţelei de voluntari;
  • neclaritate legislativă şi insuficienta pregătire a personalului de specialitate în domeniul managementului de caz;
  • rezistenţa la schimbare a personalului preluat din vechile instituţii de ocrotire;
  • lipsa unui sistem coerent de formare profesională continuă şi slaba ofertă există pe piaţă în acest domeniu;
  • incapacitatea consiliilor locale de a face plăţi în mod constant şi integral către beneficiari.

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei prezente constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor operaţionale.

Evaluarea se va realiza în mod periodic, anual incluzând atât o componentă internă, cât şi una externă. Evaluarea internă va fi efectuată de către persoane desemnate din cadrul Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin. Evaluarea externă se va realiza la încheierea perioadelor de implementare ale planurilor operaţionale. Evaluarea externă va cuprinde şi elemente de impact şi recomandări pe de o parte pentru reajustarea activităţilor, iar pe de altă parte pentru realizarea strategiilor viitoare din acest domeniu.

Monitorizarea se va realiza în mod sistematic şi complex, de către persoane desemnate din cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, precum şi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin.

În sprijinul măsurării rezultatelor aşteptate ale implementării strategiei se va utiliza sistemul naţional de monitorizare a protecţiei copilului  CMTIS, precum şi alte mijloace de monitorizare.

 

Stiri medicale